Dupa ce in prima parte am vorbit despre dreptul la opinie care din pacate in Romania se transforma de multe ori in “ai dreptul sa ai opinia MEA“, in aceasta a doua parte, vreau sa ma refer la cat de respectat este (sau nu) cetateanul roman in propria lui tara.
In toamna anului trecut am avut campanie electorala plus alegeri. Promisiuni peste promisiuni, justificari aparent logice despre cum o sa reuseasca toate partidele implicate sa ne creasca nivelul de trai, despre cat de rai sunt oponentii, etc … Si au venit alegerile. Dupa cum s-a vazut, foarte putini romani au mers sa voteze si din pacate ceea ce s-a petrecut dupa vot a justificat gestul celor care au ales sa nu mai participe la aceasta “mascarada” electorala unde omul de rand (asa numitul alegator), a fost batjocorit inca o data. Atat prin faptul ca a fost mintit si pacalit prin promisiuni electorale fara nici cea mai mica “acoperire” in realitate, cat si prin asa zisa “interpretare” a votului sau. Am auzit in ultimele saptamani reporteri care intrebau proaspetii ministri sau lideri de partide care ne conduc despre onorarea promisiunilor pe care ei le-au facut “de buna voie si nesiliti de nimeni“. Raspunsul a fost uluitor: ” …nu se pot realiza in totalitate acele promisiuni. Am zis multe atunci dar era campanie electorala si promisiunile sunt normale in campanie!!!”. Adica politicienii romani, atunci cand sunt in campanie, se simt liberi sa promita orice fara sa se simta obligati in vreun fel ? Asa este privita campania in tara noastra? De parca ar fi un simplu joc in care nu exista reguli, nu exista raspundere. Promisiunile probabil fac parte din “metodele” folosite pentru a castiga jocul, iar dupa ce jocul e gata si ei ajung la putere … revin la treburile lor fara nici un fel de obligatii fata de cei care i-au ales.
Mai este problema referitoare la semnificatia votului oamenilor. Nu am nimic impotriva ideii ca PSD si PDL au facut guvernul impreuna. Pana la urma ar fi treaba lor. Dar consider ca fiind foarte imoral ca in timpul intregii campanii sa vorbesti despre cat de rai sunt “ceilalti”, electoratul tau sa fie de fapt format din oamenii care se opun “celorlalti”, dupa care … sa dai mana cu adversarii politici si sa intorci spatele electoratului care te-a votat. Pentru ca in Romania inca nu am ajuns sa votam doctrine si idei politice, iar majoritatea celor care voteaza o fac mai mult impotriva unui partid, decat pentru un anumit partid. In vreme ce liderii partidelor au ajuns cu totii la “borcanul cu miere“, atat electoratul PSD cat si cel PDL sunt convins ca au ramas cu un gust foarte amar in urma acestor alegeri, vazand cum votul lor este manipulat fara nici un pic de retineri de catre liderii partidului favorit. Efectul va fi probabil sentimentul ca de fapt nu ii mai reprezinta nimeni si mai mult ca sigur o mare parte dintre ei nu se vor mai prezenta la viitoarele alegeri pentru a legitima niste partide care nu ii respecta nici pe ei si nici votul lor.
De asemenea, ma intreb cat au fost de “inteligenti” cei care au plasat alegerile in Noiembrie ? Principala problema cu alegerile plasate in aceasta luna, o reprezinta faptul ca afecteaza in mod direct bugetul national. Cei care au fost la guvernare nu pot face bugetul pentru ca nu ei sunt cei care il vor aplica, iar cei care vin la guvernare, au nevoie de cel putin o luna doua pana intra pe functii si se organizeaza pentru a isi putea construii bugetul pentru anul care urmeaza. In concluzie … blocaj total in toata tara din cauza lipsei bugetului, si efectiv se pierd minim 3 luni, care nu au cum sa nu afecteze intreaga economie nationala, inclusiv rata de schimb a monedei nationale. Si noi ne permitem asta in plina criza globala, iar efectele incepem sa le vedem cu toti. Nu inteleg de ce alegerile nu pot sa fie undeva in luna iunie si pana in septembrie ar avea timp si liniste sa preia guvernarea in perioada verii cand problemele sunt mult mai putine decat iarna si la final+inceput de an.
Despre demisia premierului dupa numai cateva zile de la numire, precum si despre necesitatea demiterii unui ministru la numai 2-3 saptamani de la numire, nici nu mai am ce sa comentez. Sunt dovezi de amatorism politic si de lipsa de respect pentru functiile respective atat din partea celor care i-au numit (fara sa se asigure ca sunt oamenii potriviti pentru acele functii), cat si din partea celor demisionari sau demisi (pentru ca au acceptat acele numiri in situatia in care ar fi trebuit sa fie constienti ca nu corespund postului sau pozitiei in care au ajuns).
Am ajuns si la “cireasa de pe tort” si anume la “interceptarea si inregistrarea” unor date privind convorbirile precum si in privinta accesului pe internet, inclusiv a corespondentelor private de tip e-mail, fax, SMS, etc … O asemenea masura luata in USA, Anglia, sau Germania poate avea sensul in care se doreste a fi. Adica o masura suplimentara de protectie impotriva unor potentiale acte teroriste. Dar sa vi cu o asemenea lege in Romania, unde a avut loc o revolutie care in marea ei majoritate a fost impotriva unui sistem totalitar care atenta exact la drepturile omului si la libertatiile de exprimare, pare a fi una din cele mai neinspirate masuri si legi care au fost adoptate in ultimii 20 de ani de la revolutie incoace. Am vazut multe comentarii ale unor tineri care nu au simtit pe pielea lor ce inseamna “teroarea securitatii” in viata unei societati. Tineri care au avut norocul sa nu trebuiasca sa isi cenzureze gandurile, ideile, vorbele atunci cand acestea deveneau publice. Tineri care si-au putut dezvolta propria personaliate si care s-au putut exprima liber in viata lor publica sau privata, fara teama ca ceea ce scriu sau vorbesc va putea fi folosit candva impotriva lor. Si ii vad acuma cum accepta cu seninatate sa renunte la unul din cele mai importante drepturi ale lor ca fiinte umane … Dreptul la Intimitate ! Nu conteaza ce anume vorbesti la telefon, sau ce scri intr-un mail. Cui trimiti un SMS , sau de ce o faci. Ceea ce conteaza in opinia mea este faptul ca cineva are acum dreptul si … obligatia sa intercepteze aceste lucruri. Are dreptul si obligatia sa intre cu bocancii in viata ta personala, sa aiba acces la ceea ce faci, la ceea ce spui, fara ca tu sa fi vinovat de ceva anume ! Unde este asa zisa “prezumtie de nevinovatie” despre care se spune ca sta la baza oricarui sistem juridic democratic? Prin aceasta masura intreaga populatie devine automat suspecta, devine potential vinovata. Pe principiul … “Cand ajung acasa primul lucru imi bat copilul. Ca precis a facut el ceva, chiar daca eu inca nu stiu“. Nu ma refer la nici un fel de caz concret de genul: “nu am nimic de ascuns“, “eu sunt corect“, sau altele de genul asta. Vorbesc despre principii si libertatea de a avea viata privata. Cu ce se deosebeste aceasta masura de modul de actiune al “securitatii” lui Ceausescu ? Poate doar in faptul ca celebra securitate nu asculta pe toata lumea, nu urmarea pe toata lumea. Atunci, daca nu te manifestai impotriva sistemului nu avea nimeni treaba ta. Acuma in schimb, toata lumea intra la gramada. Am ajuns sa fim priviti toti romanii ca fiind niste posibili teroristi de parca jumatate din teroristii lumii provin din Romania.
Sunt foarte curios cum ar fi comentat tarile democratice in anii ‘80,atat pe plan politic cat si in analizele mass-media, daca in tarile pe atunci comuniste s-ar fi aplicat o astfel de lege? Ce ar fi zis atunci americanii, francezii, nemtii, englezii… daca Ceausescu ar fi dat o lege prin care sa asculte si sa inregistreze TOATE convorbirile TUTUROR cetateniilor din Romania? O lege care sa intercepteze si sa inregistreze TOATA CORESPONDENTA din Romania? O lege prin care sa se intercepteze si sa se inregistreze activitatea TUTUROR oamenilor din Romania? Cum ar fi fost etichetat si catalogat SISTEMUL care permitea si facea asa ceva?
PS: Sper sa fie cat mai putini cei care se amagesc singuri ca pe vremea aceea, aceste informatii erau folosite in scopuri rele si acuma o sa fie folosite in scopuri bune. Informatia este doar informatie. Omul care are acces si o manipuleaza ii da acesteia un sens bun sau rau. Si daca ne uitam la modul in care politicienii pun interesele personale inaintea celor nationale, chiar nu am nici un sentiment de siguranta ca cine va avea acces la aceste informatii, le va folosi doar in scopuri nobile. Din pacate, realitatea ultimilor 20 de ani ne arata cu totul altceva.
Plus ca … odata fiind inregistrate, e cineva care sa creada ca aceste baze de date vor fi si distruse ? … Fara sa salveze nimeni nici o copie ? … Chiar credeti asta ???
Parerea VOASTRA